75. Al-Qiyamah - Coranul
- 1. Nu! Jur pe Ziua Învierii!
- 2. Nu! Jur pe sufletul mereu-dojenitor!
1. Nu! Jur pe Ziua Învierii!
2. Nu! Jur pe sufletul mereu-dojenitor!
3. Omul socoate că nu-i vom strânge la un loc oasele?
4. Ba da! Noi avem putinţa de a-i potrivi şi oscioarele degetelor sale.
5. Înainte de aceasta însă, omul doreşte întotdeauna desfrâul.
6. El întreabă: “Când va veni Ziua Învierii?”
7. Atunci când vederea fi-va fulgerată,
8. când luna fi-va acoperită,
9. când soarele şi luna împreună fi-vor puşi.
10. În Ziua aceea omul va spune: “Încotro este oare scăparea?”
11. Ba nu! Nu este nici un cotlon de ascunzătoare.
12. În Ziua aceea, numai la Domnul tău găsi-vei alinare.
13. În Ziua aceea, omului i se va da ştire cu ce a ieşit înainte şi cu ce a rămas în urmă.
14. Omul asupra lui însuşi este mărturie vădită,
15. chiar dacă îşi deşartă dezvinuirile.
16. Nu-ţi mişca limba, atunci când îl citeşti zorindu-te la capăt să ajungi!
17. Noi trebuie să-l strângem la un loc şi să-l citim!
18. Şi dacă l-am citit, să-l citim iarăşi!
19. Căci Nouă ne este lăsat să-l facem pe înţeles!
20. Ba nu! Voi iubiţi degrabă-trecătoarea
21. şi daţi la spate Viaţa de Apoi.
22. În Ziua aceea, vor fi chipuri luminate
23. către Domnul lor căutând.
24. În Ziua aceea, vor fi chipuri întunecate,
25. la ce le va face zdrobitoarea de coaste, cugetând.
26. Ba nu! Când sufletul va sta să iasă,
27. i se va spune: “Cine este vrăjitor?”
28. Când omul îşi dă seama că desprinderea este aproape,
29. şi picioarele i se vor strânge unul într-altul,
30. în Ziua aceea, către Domnul tău vei fi mânat.
31. El nu a crezut şi nici nu s-a rugat,
32. ci a hulit şi spatele a întors,
33. apoi ţanţoş la ai săi a mers
34. Vai ţie! Vai!
35. Şi iarăşi: Vai ţie! Vai!
36. Socoate omul oare că va fi lăsat de izbelişte?
37. N-a fost el oare o picătură de sămânţă lepădată,
38. iar apoi un cheag de sânge? Dumnezeu l-a creat şi l-a cizelat,
39. apoi din el o pereche a făcut: bărbat şi femeie.
40. Oare Cel ce a făcut aceasta n-ar avea putinţa să dăruiască morţilor viaţă?